Paznicul Cheilor Livresti - 5


Literatura si Divinitatea nu se exclud. „Cititul e o liniste, o cautare a sinelui. Cautându-l pe altul, te regasesti pe tine. Daca pâna la 30 de ani nu-ti pui întrebarea «de ce sunt eu pe lumea asta? », nu esti om, esti lighioana. Mintea trebuie sa-ti discearna prin cunoastere, aplicatiile tale în lumea materiala (munca) si raportarea ta la Dumnezeu.” „Paradoxal, restauram cladiri, dar gunoiul înca nu-l aruncam la cos”. Când îi amintesc despre faptul ca în 2007, Sibiul va deveni Capitala Culturala Europeana, zâmbeste trist. Este de parere ca va stârni mândrie, demnitate, în fiecare locuitor al orasului. Asa cum se întâmpla într-o familie, când e totul alandala si niciunul nu are grija de niciun amanunt. Vine un moment în care „cineva” vine din afara în acea casa si lumea face curat si pune perdele la geamuri, ceea ce cu siguranta va trezi în fiecare membru al familiei o stare de bine, pe care o va perpetua. Astfel, va creste demnitatea. Spera sa se întâmple macar acest lucru. „Paradoxal, restauram cladiri, dar gunoiul înca nu-l aruncam la cos... Când va vedea sibianul ca alti cetateni vor fi entuziasmati de orasul nostru frumos, atunci poate se va naste un alt om: mândru, dar responsabil pentru destinul orasului.” Daca o întrebi ce pasiuni are, îti raspunde simplu ca o fascineaza tot ce misca: viata. De la mamarute, trecând printr-un câmp cu flori si pâna la cerul batut cu stele. Nadajduieste sa se înscrie undeva toata viata ei. Când nu va mai simti bucuria de a veni la serviciu, nu o sa mai vina. Spera ca nu-i va fi greu sufleteste, pentru ca, fizic, înca mai poate. Ora 17. Programul d-nei Moga s-a terminat, dupa o zi obisnuita de munca. Se duce în depozit, se îmbraca, îsi fumeaza tigara si apoi iese din Humanitas, zicând la toata lumea „Doamne ajuta!”. Pe Balcescu, zarva si aglomeratie. Studenti, oameni ce vin de la lucru, un „trubadur” cu muzicuta si chitara îsi face, ca în fiecare seara, „numarul”. Maria Moga se pierde în multime.