Paznicul Cheilor Livresti - 3


A renuntat la o slujba bine platita si a venit într-un loc unde nu avea calificare, ci doar iubire pentru carti si pentru aproapele ei pe care vrea sa-l ajute cum poate. Ora 12. Suna telefonul. Îsi paraseste cartile dragi si se duce în depozit, de unde i se aude vocea calda: „Poftiti, va rugam! O comanda ramburs? Am înteles. O zi buna va doresc!”. Se întoarce la carti si la clienti. O ajuta pe o profesoara sa gaseasca manuale de geografie pentru clasa a XII-a. Pe o domnisoara, sa aleaga vederi pentru „proaspat casatoriti”. Forfota mare în toata libraria. Muzica buna (Dido, Travis, Enya) si d-na Moga, care se plimba dintr-o încapere în alta, de la un client la altul, întretin o atmosfera placuta. „Nu exista nicio diferenta între un librar si un bibliotecar. Aceste meserii trebuie sa se identifice una cu cealalta. Ca sa fii capabil de ele, trebuie sa iubesti cartea si oamenii.” De unde izvoraste atâta bunatate si zâmbet din partea ei? „Nu mi-e indiferent nimic din ceea ce a creat Dumnezeu. Si ce frumos functioneaza totul! Priveste copacii primavara! Explozie de culoare si frumos! Si omul nu face nimic pentru asta. Daca te-ai umplut de aceasta creatie, nu poti fi inactiv si trist. Vin într-un loc public. Nu poti sa fii trist, n-ai voie! Pentru ca îl conectezi si pe celalalt la tristete”. Într-un colt al librariei, o noua atractie: tricouri personalizate cu mesaje de genul: „Nokia - Collecting people”, „The name’s Joyce. James Joyce” sau „Dostoievski f.m.” În coltul opus, cartile la patru lei sunt luate cu asalt de studentii grabiti.